Au secat un canal de apa ca sa il curete, dar nici in cele mai negre vise nu se asteptau sa gaseasca asa ceva in el! Li s-a facut rau cand au vazut ce zacea pe fundul lui

Parisul este un oras care, la prima vedere, pare foarte curat si bine pus la punct.

Nu este insa deloc asa, iar acest lucru l-au descoperit autoritatile locale in momentul in care au decis sa sece temporar canalul Saint-Martin, pentru a-l verifica si a-l curata de eventualele gunoaie.

Operatiunea a inceput cu mult entuziasm, insa nimeni nu se astepta sa gaseasca atat de multe gunoaie pe fundul lui! Mii de obiecte metalice, de la carucioare de supermarket, pana la scutere si biciclete au fost gasite in albia acestui canal.

Pe langa ele s-au mai descoperit zeci de mii de telefoane mobile si obiecte electrocasnice, sticle dar si resturi menajere.

Localnicii dau vina pe turisti, insa este greu de crezut ca acestia au apucat sa arunce astfel de obiecte in canalul Saint-Martin.

De-a lungul timpului, biologii marini și scafandrii au găsit în adâncurile oceanelor unele dintre cele mai suprinzătoare obiecte și ființe.

Cercetătorii au găsit un computer rudimentar din Grecia Antică, un exemplar gigantic de calmar, o mașină și chiar un oraș scufundat.

În 1985, un ghid de scafandri din Japonia, Kihachiro Aratake, s-a abătut de la perimetrul lui obişnuit de scufundări şi a ajuns în apele din largul insulei Yonaguni, din apropiere de Okinawa. Acolo a făcut o descoperire ce uimește și astăzi oamenii de știință – o piramidă de mari dimensiuni.

Totalitatea formaţiunile uriaşe de stâncă sugereză că în adâncuri s-ar găsi ruinele unui oraş antic, scufundat cu mii de ani în urmă.

În 1900, Elias Stadiatos şi un grup de pescari greci pescuiau pe coasta micuţei insule stâncoase Antikythera.

Ei au scos la iveală epava lungă de 50 m a unei corăbii române scufundate, la o adâncime de aproximativ 42 m. Printre celelalte obiecte găsite pe epavă, unul singur atrage atenția, un dispozitiv complicat ce are o inscripție grecească pe el.

După aproape jumătate de secol, fizicianul englez Derek De Solia Price a studiat cu mare atenție dispozitivul și a publicat un articol intitulat

„Un computer antic grecesc”. Mecanismul avea 30 de dispozitive separate, printre care şi un aparat de calcul diferenţial.

Din cercetările sale, Price a dedus că descoperirea de la Antikythera reprezintă rămăşiţele unui „mare ceas astronomic”, legat de „computerul analogic modern”.